IPOHONDRIA – Norme de comportare

Acest articol este un pamflet si trebuie tratat ca atare.

Dupa ce norme trebuie sa-ti conduci viata daca esti ipohondru ? In primul rand, nu uita niciodata faptul esential al intregii tale situatii, adevarul determinant al intregii tale vieti:

Norma 1: Esti bolnav !

Nu uita niciodata acest lucru. Prietenii neintelegatori, rudele carcotase si medicii aroganti vor sustine, cu un grad mai mare sau ai mic de naivitate, pe un ton din ce in ce mai iritat sau cu o superioritate dezgustatoare, ca nu esti bolnav. Eroare ! Esti bolnav ! Partenerul tau de casnicie lipsit de intelegere n-a simtit niciodata durerea acuta, galopanta, care-ti chinuie genunchiul. Atunci cum se poate pronunta el in legatura cu starea sanatatii tale ? Tu iti cunosti corpul si stii cat de bolnav esti. Nu ceda ! Sigur esti bolnav !

Norma 2: Nu te multumi cu diagnosticul unui singur medic.

Mergi la mai multi medici. Zece medici diferiti inseamna zece diagnostice diferite si cel putin douazeci de medicamente diferite. Asmute-i pe medici unul impotriva altuia, nu ai decat de castigat, asa isi vor da mai multa silinta. „Pai doctorul Ionescu spunea ca durerea vine de la genunchi. Cum adica, domnule doctor Popescu, n-am nimic la genunchi ?”

Norma 3: Daca medicamentele nu te ajuta, nu te sfii s-o spui !

Nu accepta medicamentele care nu te fac bine. Comunica-i imediat medicului ca doctoria pe care ti-a dat-o nu e buna de nimic si cere alta in loc. Pastreaza totusi medicamentul vechi. Isi poate gasi o intrebuintare mai tarziu. Il poti folosi chiar tu alta data, sau il poti da vecinului, ca sa-l incerce si el la boala lui. Pastreaza, in orice situatie, medicamentele vechi. Fa-ti rost de un dulap de rufe incapator si foloseste-l pentru medicamente. Cand s-a umplut – lucru lesne de realizat daca respecti norma 2 – fa rost de inca unul. Nu arunca medicamentele, nu stii niciodata cand li se poate da o intrebuintare. Daca nu ai spatiu suficient, scapa de mobila inutila si fa loc dulapurilor de medicamente. Pastreaza totusi televizorul si incearca sa nu pierzi nici un program pe teme medicale.

Nu uita ca tu esti cel care apreciaza daca medicamentul ce ti-a fost prescris iti va fi de vreun folos sau nu. In anumite cazuri nici nu trebuie sa-l incerci pentru a sti acest lucru. Pastilele care miros urat, sunt prea mari sau au o denumire fistichie nu se iau. Se intelege de la sine ca tu stabilesti dozajul, indiferent ce scrie pe flacon. Daca ti se prescriu, de pilda, pastila A, de trei ori pe zi cate una, si pastila B, de doua ori pe zi cate doua, poti folosi urmatorul calendar:

• ziua intai nu iei nici o pastila, ci doar te relaxezi.
• ziua a doua iei o pastila A si o pastila B.
• ziua a treia iei de patru ori cate o pastila A si doua pastile B
• ziua a patra nu iei nici o pastila A, dar iei pastila B de sase ori.
• ziua a cincea nu iei nici o pastila toata ziua, dar iei patru pastile A si sapte pastile B seara.
• ziua a sasea iei de trei ori cate trei pastile A, iar restul de pastile B le pui la pastrare.
• ziua a saptea ii telefonezi medicului ca medicamentele prescrise nu fac nici cat o ceapa degerata, respectiv ca te-ai intoxicat cu ele.

Tot tu esti cel care hotaraste ce medicamente urmeaza sa ti se prescrie. Daca, de pilda, te doare stomacul, ai grija sa nu pleci de la medic fara reteta pentru urmatoarele hapuri:

1. impotriva gazelor.
2. impotriva secretiei de acid clorhidric in stomac.
3. pentru stimularea digestiei (cel putin trei tipuri diferite).
4. impotriva arsurilor la stomac.
5. pentru calmarea intestinelor.
6. pentru stimularea secretiei de acid clorhidric in stomac.
7. purgative.
8. laxative impotriva gretii.
9. impotriva infectiilor intestinale.
10. laxative impotriva afectiunilor biliare.

Daca stomacul rezista la toate aceste medicamente, inseamna ca e in afara de orice pericol.

Norma 4: Intereseaza-te de efectele secundare.

Intreaba-l de fiecare data pe medic ce efecte secundare are medicamentul pe care ti l-a prescris. Insista sa le afli pe toate. Nu numai pe cele obisnuite, ci si pe cele extrem de rare, care au fost constatate doar la doua cazuri din Japonia. Cine poate garanta ca nu vei fi tu cea de-a treia victima a efectelor secundare ?

Noteaza-ti pe o hartie, inainte de a parasi cabinetul, toate efectele secundare. Ajuns acasa, retine cu exactitate tot ce simti dupa ce iei medicamentul. Verifica pe lista. Ce efecte secundare constatati ? Bifeaza-le si ia lista cu tine la urmatoarea consultatie. Daca esti suficient de atent, poti bifa intreaga lista. Arata-o medicului si solicita alte medicamente ! Cumpara-ti un nou dulap de rufe. In cel vechi nu mai incape nici un medicament.

Norma 5: Fii la curent cu noutatile din bransa.

Stiinta medicala avanseaza continuu, noi boli sunt descoperite, cercetatorii scot noi medicamente, noi metode terapeutice sunt puse in aplicare. Trebuie sa tii pasulcu aceasta evolutie.

Poate ca medicamentul cel mai recent este tocmai ceea ce-ti trebuie la boala ta nemaiintalnita (e bine sa ai ceva mai mult loc in dulapul de rufe). Poate ca vreunul din noile preparate medicinale iti va reda sanatatea. Poate ca noua scoala de mecanoterapie este salvarea ta.

Ai grija sa nu fii depasit de evenimente. Informatii utile gasesti pe internet si la TV. Citeste articolele cu atentie si nu te indoi de seriozitatea lor. Tot ce scrie in ele e adevarat, indiferent de parerea medicului tau ignorant. Decupeaza articolele si arata-i-le. Fa uz de ele si cere-i sa-ti prescrie medicamentele miraculoase despre care ai citit.

Urmareste programele medicale de la TV. Sunt foarte interesante si instructive. Retine tot ce se spune aici si verifica, la prima consultatie, daca opiniile medicului de la televizor coincid cu ale medicului tau. Daca nu coincid, atrage-i atentia asupra acestui fapt, eventual pe un ton insinuant, cum ar fi: „De, stiu si eu, doctorul Ionescu, care apare la televizor, o fi stiind el ce spune”. Nu scapa operatiile televizate, comenteaza utilitatea lor si tehnica chirurgului cu medicul tau. El ce parere are ? Apropo, el de ce nu apare niciodata la televizor ?

Norma 6: Procura-ti o carte buna de medicina.

Un  „Manual de medicina pentru acasa”, cuprinzator si usor de citit, este o achizitie necesara, chiar daca nu si suficienta. Citeste-l cu atentie, boala cu boala, simptom cu simptom. Reflecteaza dupa fiecare capitol. Ce simti ? Nu te suspectezi cumva de scarlatina ? Descrierea clinica din carte nu corespunde cumva simptomului tau ? Ba sigur ca da ! Suna-l pe medic, chiar daca e miezul noptii, cu scarlatina nu te joci. Comunica robotului telefonic al medicului cum te simti. Declina-ti orice raspundere proprie pentru sanatatea ta. Daca nu apuci zorile, e vina exclusiva a medicului. Comunica-i acest lucru robotului. Treci la urmatorul capitol.

Norma 7: Cumpara-ti mai multe termometre.

Ia-ti temperatura in fiecare dimineata si seara, daca e posibil si la amiaza. Fa-ti o lista de temperaturi si arat-o medicului. Temperaturile peste 37,0 °C  sunt prea mari, cele sub 36,6 °C prea mici. Uneori si 36,7 – 36,9 °C constituie un indiciu de boala. Compara temperaturile cu cele din ziua precedenta.

Termometrele nu sunt intotdeauna sigure, retine acest fapt. Daca simti ca ai febra, atunci ai febra, indiferent ce arata termoetrul. E bine sa ai mai multe termometre. controleaza-ti temperatura cu fiecare din ele. Compara-le. Exista vreo diferenta intre ele ? Daca exista, ori sunt de vina termometrele, care sunt defecte si nesigure (mergi la farmacie si cere sa ti le schimbe), ori ai o temperatura neregulata, cu modificari bruste. Daca ai o temperatura labila, ce maladie primejdioasa iti semnaleaza ea ? Du-te neintarziat la medic. Ia cu tine lista de temperaturi si termometrele.

Controleaza-ti si pulsul. Nu uita ca pulsul este accelerat cand esti nelinistit. Iar daca esti nelinistit pentru ca ai un puls prea domol, aceasta poate fi cauza pentru care pulsul e normal.

Norma 8: Priveste-te in oglinda

Fa acest lucru in fiecare dimineata dupa ce te scoli. Uita-te cu atentie. Cum arati ? A intervenit vreo schimbare peste noapte ? Pungile de sub ochi… le aveai ieri ! Ochii n-au un luciu ca de febra ? N-au aparut cumva niste puncte rosii pe sclerotica ? Nu uita ca ochii sunt oglinda sufletului si a trupului. De aceea, uita-te cu atentie in oglinda !

Esti cumva palid ? Obrajii sunt prea albi ? Sau cam cenusii ? Sau galbeni ?… Galb… Galbinare !? Suna-l pe medic ! Foloseste prilejul sa-l intrebi si daca nu exista cumva pericolul sa-ti iasa un furuncul in frunte.

   

Norma 9: Solicita asistenta imediata

De cum obtii legatura cu medicul, cere-i sa vina la tine imediat. Tu si numai tu stii cat esti de bolnav si cat de urgent trebuie inceput tratamentul. De obicei, asistenta care raspunde la telefon iti va fixa consultatia peste una pana la optsprezece luni (in functie de valoarea si specialitatea medicului). Nu te multumi cu asta. explica-i pe un ton taios ca e ceva urgent si ca trebuie sa fii vazut astazi. Daca ea continua sa sustina ca e imposibil, intreab-o cat timp ii trebuie domnului doctor ca sa-si ia masa si sugereaza-i ca ar putea manca mai repede sau mai putin, incat sa-i ramana timp si pentru tine. Scoate in evidenta faptul ca esti unul dintre pacientii care vin de mult timp la domnul doctor si ca medicii au anumite obligatii fata de pacientii vechi. Nu te lasa !

In majoritatea cazurilor, domnul doctor te va primi in aceeasi zi. Uneori insa n-o va face, iar asistenta iti va sugera, cu o schimbare brusca a vocii, sa mergi la sectia de urgenta a spitalului, fara sa-i pese ca acolo poti muri de batranete pana sa se uite cineva la tine.

Comunica-i asistentei asistentei ca esti foarte dezamagit de domnul doctor, ca-l consideri o rusine pentru medicina si ca n-o sa mai calci niciodata pe la el. Fa-te ca nu-l auzi pe medic mormaind: „Bine c-am scapat de el”.

Daca, dupa ce-ai fost frustrat de dreptul de a-l vedea pe medicul tau, te simti atat de rau incat trebuie sa mergi la urgenta, acceptand sa-ti petreci batranetile pe un coridor supraaglomerat, exista totusi anumite posibilitati de a evita sa stai la coada, pe cat se pare nesfarsita de bolnavi, dintre care cei mai multi se afla aici pentru ca nu i-a primit medicul lor. Despre aceasta, insa, mai pe larg intr-un articol viitor.

(Adaptare dupa Rickard Fuchs, Norme de comportare pentru ipohondri)